Nelle ultime elezioni presidenziali in Romania – svoltesi con il primo turno il 4 maggio 2025 e il ballottaggio il 18 maggio 2025 – ha vinto Nicușor Dan, sindaco di Bucarest, con circa il 53,6 % dei voti, battendo il nazionalista George Simion, che ha raccolto il 46,4 %. La partecipazione degli elettori è stata alta e la direzione del voto ha segnato una svolta significativa
di Cristina Cotarta

In Italia, dove si trova la più grande comunità romena al di fuori del paese, con più di un milione di persone, hanno votato oltre 50.000 persone in più rispetto all’autunno scorso. Nel novembre del 2024, al primo turno, c’erano stati poco più di 123.000 elettori, mentre il 4 maggio 2025 sono andati alle urne quasi 175.000 aventi diritto al voto. La “Diaspora romena” ha avuto una mobilitazione record dopo l’annullamento delle elezioni del 2024, in seguito alla decisione della Corte Costituzionale di invalidare il voto. Quella decisione ha generato manifestazioni di protesta in diverse città della Romania, inclusa la diaspora, il clima politico è cambiato radicalmente e questa evoluzione è avvenuta in un contesto politico molto teso. Come è noto, per esempio per gli ebrei, col termine diaspora si indica la dispersione di una parte di un popolo o di una comunità etnica, religiosa o nazionale al di fuori del proprio paese d’origine, spesso per migrazioni dovute a persecuzioni o motivi economici. Nel linguaggio comune, quando si parla della “diaspora romena”, ci si riferisce ai romeni che vivono e lavorano all’estero, fuori dalla Romania – come in Italia, Spagna, Germania, Regno Unito. Le elezioni del 2024 segnano un momento di svolta per la Romania, mettendo in luce il potere della diaspora come forza determinante per il cambiamento. Con un numero crescente di cittadini romeni all’estero che esercitano il diritto di voto, il messaggio è stato chiaro: la comunità romena internazionale non è più un semplice spettatore, ma un protagonista attivo delle scelte politiche del Paese di origine. Il voto della comunità romena all’estero ha giocato un ruolo determinante, contribuendo in modo decisivo alla scelta dei candidati che si sono sfidati nel secondo turno. Lo scrutinio presidenziale del 4 maggio 2025 ha segnato una mobilitazione senza precedenti tra i rumeni della diaspora. Le comunità romene all’estero si sono presentate numerose alle urne, dimostrando un coinvolgimento civico sempre più attivo e un chiaro desiderio di influenzare la direzione politica del paese. L’annullamento delle elezioni del 2024 è stato percepito da molti come una reazione diretta a ciò che una parte dell’elettorato ha considerato una decisione abusiva o ingiustificata. Un voto di protesta o una scelta strategica? La crescita spettacolare dell’AUR (partito Alleanza per l’Unione dei Romeni) nella diaspora solleva domande essenziali sulla direzione verso cui si stava dirigendo l’elettorato romeno al di fuori dei confini. Se in passato il voto della diaspora era associato principalmente al sostegno di candidati europeisti e riformisti, ora sembra riflettere un reindirizzamento verso posizioni nazionaliste e antisistema. Le elezioni del 2025 rimangono un punto di svolta non solo per la scena politica interna, ma anche per comprendere la dinamica e l’influenza della diaspora romena nelle principali decisioni del paese.

Comunitatea

Cum au votat alegătorii români la ultimele alegeri

Participarea alegătorilor a fost ridicată, iar direcția votului a marcat o cotitură semnificativă În Italia, unde se află cea mai mare comunitate română din afara țării, cu peste un milion de persoane, au votat cu peste 50.000 de persoane mai mult decât în toamna trecută. În noiembrie 2024, la primul tur, au fost puțin peste 123.000 de alegători, în timp ce pe 4 mai 2025 au mers la urne aproape 175.000 de alegători. La „Diaspora română” a avut o mobilizare record după anularea alegerilor din 2024, ca urmare a deciziei Curții Constituționale de a invalida votul. Această decizie a generat manifestații de protest în diferite orașe din România, inclusiv în diasporă, clima politică s-a schimbat radical și această evoluție a avut loc într-un context politic foarte tensionat. După cum se știe, de exemplu pentru evrei, termenul diaspora se referă la dispersia unei părți a unui popor sau a unei comunități etnice, religioase sau naționale în afara țării de origine, adesea din cauza migrațiilor cauzate de persecuții sau motive economice. În limbajul comun, atunci când se vorbește despre „diaspora română”, se face referire la românii care trăiesc și lucrează în străinătate, în afara României – cum ar fi în Italia, Spania, Germania, Regatul Unit. Alegerile din 2024 marchează un moment de cotitură pentru România, evidențiind puterea diasporei ca forță determinantă pentru schimbare. Cu un număr tot mai mare de cetățeni români din străinătate care își exercită dreptul de vot, mesajul a fost clar: comunitatea română internațională nu mai este un simplu spectator, ci un protagonist activ în alegerile politice ale țării de origine. Votul comunității românești din străinătate a jucat un rol determinant, contribuind decisiv la alegerea candidaților care s-au confruntat în turul al doilea. Scrutinul prezidențial din 4 mai 2025 a marcat o   mobilizare fără precedent în rândul românilor din diaspora. Comunitățile românești din străinătate s-au prezentat în număr mare la urne, demonstrând un angajament civic din ce în ce mai activ și o dorință clară de a influența direcția politică a țării. Anularea alegerilor din 2024 a fost percepută de mulți ca o reacție directă la ceea ce o parte a electoratului a considerat o decizie abuzivă sau nejustificată. Un vot de protest sau o alegere strategică? Creșterea spectaculoasă a AUR (partidul Alianța pentru Uniunea Românilor) în diaspora ridică întrebări esențiale cu privire la direcția în care se îndrepta electoratul român dincolo de granițe. Dacă în trecut votul diasporei era asociat în principal cu susținerea candidaților europeniști și reformiști, acum  pare să reflecte o redirecționare spre poziții naționaliste și antisistem. Alegerile din 2025 rămân un punct de cotitură nu doar pentru scena politică internă, ci și pentru înțelegerea dinamicii și influenței diasporei române în principalele decizii ale țării.